Ultima zi de concediu... o plimbare la Racos

E duminica dimineata si desi as fi vrut sa dorm ceva mai mult nu reusesc sa mai atipesc deloc. Ceasul meu biologic a ramas setat pe programul de la mare, cand la 7-7 :30 cel tarziu 8 erai pur si simplu silit sa iesi din cort, nu de alta, dar nu cred ca e placut sa te trezesti in sauna… Asadar, ne trezim mai devreme decat ne propusesem si pentru ca nu avem niciun chef sa ne petrecem ziua in fata televizorului – ultima zi de concediu, de altfel :(( – imi tot strofoc mintea pe unde sa ne plimbarim azi. Mai intai ne savuram cafeaua si intr-un final imi amintesc de harta pe care am obtinut-o la trofeul nostru :)

Nae si furnicutza

O desfasor frumos si pentru ca tot bazai eu de cateva saptamani ca vreau sa merg la Racos, ma orientez un pic si incep sa strig prin casa : mergem la Racos azi ? Uite vedem si coloanele de bazalt si vizitam si castelul… Nae nu are nimic de obiectat, ma intreaba pe cine mai luam cu noi. Cum mai toata lumea e inca in concediu, nu-mi ramane decat sa o sun pe Ioana sa vad daca vrea. Cum si ea e singura (Geo lucreaza), hotaram ca pe la pranz sa ne imbarcam in Furnicutza si sa o pornim la drum.

Ioana

Furnicutza noastra este insetata rau si pe buna dreptate, de la mare si pana acasa abia de-a mai ramas un strop de benzina, asa ca ne oprim sa o alimentam. Traseul pe care l-am propus se abate din DN 13 inspre Maierus si se indreapta spre Apata, Ormenis, Augustin si de aici tot stanga pe un drum forestier destul de accidentat. Dupa harta pe care o cercetasem eu, pare a fi un drum judetean… Apai, numa’ judetean nu e, ca de vreo cateva ori am crezut ca acolo ramanem. Cu grija reusim sa trecem si de aceste obstacole si curand intram in Defileul de la Racos.

Oltul in defileul Racosului

Miha si Nae

Ioana si Miha

In defileu

Ora de geografie :

Defileul de la Racos a fost creat de raul Olt care-si strecoara apele printre culmi ale caror inaltimi se mentin aproape la acelasi nivel (700-800 m). Datorita eroziunilor, mai ales la confluenta Oltului cu afluentii sai, apar mici stramtori si depresiuni. La iesirea din defileu, la varsarea Paraului Sarat, raul Olt isi largeste valea cu 2-4 metri in mica depresiune a Racosului care urmareste cursul Oltului aproximativ 16 km, unde s-au infiintat si localitatile Racos, Mateias, Dopca.

Strajuiti de o parte de peretii defileului si de cealalta de raul Olt, hotaram sa facem o mica pauza. Ne ridicam privirile… e drept nu sunt pereti foarte inalti, ma uit de cealalta parte, Oltul isi lasa incet la vale apele tulburi… Intotdeauna m-am intrebat de ce Oltul asta este atat de tulbure, atat de maroniu… privindu-l imi inspira neincredere si teama… in gluma intreb : o fi adanc ? Aud si un raspuns, retoric : de ce, vrei sa-l trecem cu masina ?

La alune

Ioana zareste niste aluni si incepem sa topaim, sa prindem si noi un pumn de alune. Mai apoi ne chinuim sa le spargem, ca la cat is de verzi sau le zdrobesti sau nu le mai spargi. Intre timp Nae vrea sa ne lase aici cu alunele noastre cu tot.

Hopa sus! Am prins-o!!!

Da' nici spartu' nu-i lucru de saga...

Ioana

Miha

Nae si Furnicutza

Cand in sfarsit ajungem si in Racos si dam de castel, ne trezim bosumflati… Castelul este inchis si desi am inteles ca ar fi fost renovat, pare totusi in paragina. Intr-adevar turnurile sunt renovate, dar nu este pastrat stilul vechi, astfel ca-si pierde cu mult din farmec. I-am dat roata o data si ne-am reintors la masina, pentru a ne relua drumul spre coloane. Macar pe astea sa le gasim. Oprim in dreptul parcului sa o intrebam pe-o tanti de coloane, dar ea numa’ da din cap… e normal doar suntem in Romania de ce sa nu vorbim ungureste !? Si se mai intreaba de ce ne tot legam de viata lor… Buna intrebare, zau asa… La urmatorul colt de strada, ne oprim din nou si vazand ca nenea ne raspunde doar « da-da » ne uitam unii la altii, astia chiar nu vor sa vorbeasca cu noi, dar cateva secunde mai tarziu ne explica drumul… Pfiu ! Macar asta a fot binevoitor…

Ora de geografie :

Construit in anul 1625 in stilul renasterii transilvanene, castelul de la Racos a fost resedinta nobiliara a grofului Sukosd. Acesta primise domeniul respectiv de la Gabriel Bethlen, ca recompensa pentru serviciile militare aduse. Corpurile de cladiri, intre care se afla si o curte patrata, sunt inconjurate de ziduri. Castelul are bastioane circulare (aici se gaseau incaperile pentru locuit, saloanele, depozitele si bucatariile), iar turnul de la intrare este si el patrat.

Intrarea in incinta castelului se facea printr-un gang situat sub turnul aflat la mijlocul laturii de sud. O inscriptie datand din 1700, asezata la intrarea in castel, arata ca in acel an constructia apartinea contelui Stefan Bethlen. Pe bolta unui salon se afla stema familiei Bethlen sculptata in piatra.

De acest castel se leaga si un episode din viata unei familii domnitoare din Tara Romaneasca. Este vorba de razboiul dintre turci si austrieci, de la 1664, in care Grigore Ghica Voda se afla de partea austriecilor. Dupa razboi, domnitorul este silit sa fuga in Polonia, iar sotia sa, Doamna Maria, trece, la indemnul sau, in Transilvania unde, intrand sub protectia principelui Mihail Apafi, este adapostita o perioada mai indelungata in castelul Racosului.

Dupa 1873 castelul devine proprietatea contelui Samuel Teleki. In zilele revolutiei burghezo-democratice de la 1848-1849, castelul este ars in mare parte. In 1904 atat castelul cat si domeniulsunt cumparate de catre obstea satului.

Castelul de la Racos

Dupa ce ratam intrarea, ne intoarcem, facem dreapta si urcam pe un drumeag pe langa niste gramezi de « pietricele » asa ne-a zis un satean, pietricele sunt intr-adevar, dar sa vezi ce gramezoaie… Imediat dam si de faimoasele coloane de bazalt…

Ora de geografie :

Situata in vestul muntilor Persani in apropiera carierei de exploatare a bazaltelor din comuna Racos, judetul Brasov, rezervatia naturala a « Bazaltelor de la Racos » este o rezervatie geologica intinsa pe o suprafata de 1, 05 hectare. Coloanele de bazalt sau Coloanele bazaltice de la Racos au o inaltime cuprinsa intre 10 si 15 metri si au aparut datorita racirii rapide a lavei vulcanice. Acestea sunt declarate monument al naturii si impresioneaza prin dimensiuni si forme, care se caracterizeaza geologic prin curgerile de lava provenite de la un centru de eruptie local – dealul Capela – curgeri care au format, in timp, coloane scurte la baza si apoi in sectiunea de mijloc, coloane lungi si groase, iar deasupra scorii bazaltice.

Nae

Mihaela

Coloanele de bazalt de la Racos

Dupa un scurt popas in care eu si Ioana ne minunam de pamantul care sub arsita soarelui a crapat, formand mici cratere, iar stratul de deasupra paraie atat de incitant incat nu ne putem abtine sa nu-l zdrobim, amuzandu-ne de zgomotul produs, ne reluam drumul spre casa, nu inainte sa ne oprim pe Valea Bogatii pentru o ciorbica buna…

Cam asa se incheie concediul nostru… De maine, la munci… : (