Undeva dupa ora 4 dupa amiaza reusim si noi sa parasim orasul si sa ne indreptam spre Bran. drumul prea bine cunoscut nu ne da prea multe batai de cap, insa odata ajunsa eu la volan ii dau destule batai de cap lui Nae care incearca sa scoata un sofer desavarsit din mine, nefiindu-i prea mila de bietul sau elev :-P. Noaptea ne prinde la baraj, de unde ii cedez locul lui Nae, drumul aratandu-se cam accidentat... doar e drum forestier.
Ajunsi in tabara parca nici nu vine sa mai punem si cortul, atmosfera de la foc e mult prea atragatoare asa ca mai mult ne invartim pe langa el decat pe langa locul de campare. Intr-un final ne instalam si cortul, luam chitara si fugim la foc, unde Nae reinvie cantece demult necantate sau uitate. Gasca se sparge, obositi vrem si noi sa ne retragem, dar suntem opriti de Soldatu' care ne convinge sa mai ramanem la o cantare in jurul focului... si ne lasam ispititi pana dimineata la 6 cand cu ne hotaram sa mergem la somn... peste o ora trezirea, se pleaca in traseu.
Cantare pana dimineata...
Ora 7...
Ne pregatim de traseu...
Suna si ceasul... doar eu reusesc sa ma trezesc, pe Nae nici nu pot sa-l misc, imi fac rucsacul si ma gandesc ca, no, tre' sa plec singura... numai ca surpriza: in prima tura pleaca doar echipajele I... Ma intorc si ma bag la loc in sac langa Nae, pana cand incep fdc-istii sa strige: Miha!! Miha!! Plecam in traseu, hai ca pleaca vaporasul! De data asta se trezeste si Nae, ne echipam rapid si sarim in vaporas. Dupa scurta dar draguta plimbare cu vaporasul, ajungem la baraj, unde dam testele teoretice si echipajul 106 ? - adica al doilea FDC, foarte numeros si pornim in traseu, nu inainte de a ne cumpara covrigi.
Nae si Carmen
Lacul Vidraru
Nae
Claudea, Tudor si Miha
Carmen
Andra si Claudea
Lacul Vidraru de pe vaporas
Baraj Vidraru
Giovanna si Geo
Dupa vreo suta si un pic de metri (sau poate doua sute - niciodata nu m-am priceput la aprecieri de genul asta) de la baraj, intram pe valea lui Stan, un canion foarte dragut cu saritori, scarite, busteni, cascade, prapastiute... eu eram in culmea fericirii, insa nu toata lumea impartasea bucuria mea. desi traseul nu punea mari probleme, pentru cei ce au teama de inaltime scari si treceri peste mici prapastii, ar fi mai bine sa aleaga un alt traseu. La iesirea din canion un ceai cald ne asteapta si cursa de 45 de minute pana in punctul final al traseului. Desi pornim cu mult avant, incepem sa o lasam mai moale cand in fata ni se arata un urcus aproape pieptis. Insa recuperam de indata ce l-am cucerit, caci urmeaza o coborare pe care o facem mai mult alergand. Cu toate acestea nu reusim sa scoatem sub 45 de minute, ci 46. E bine si asa, intrucat se pare ca cele doua puncte, de plecare si sosire nu au fost chiar bine sincronizate.
Giovanna
In tabara, ne tot invartim doar-doar om dormi putin dar nu-i chip... repetitii pentru cultural... eu nu ma arat prea fericita, pierdusem o noapte, intrasem in traseu, se terminase o saptamana de munca, asa ca fac eforturi sa rezist... Ca si cum cineva acolo sus m-ar iubi suntem cel de-al doilea club care intra in cultural, asa ca suferinta mea e scurtata. Culturalul este unul deosebit intrucat cantecele sunt diversificate si putin schimbate ca si stil, proba de umor chiar a reusit sa aduca zambete pe chipurile celor prezenti, iar poezia lui Alex nu este decat un nou atu pentru noi. Nu degeaba am luat noi locul 3... Culturalul continua insa fara mine si Nae, care ne retragem la somn. Peste noapte incepe o ploaie care nu vrea sa se opreasca nici macar a doua zi la plecare, asa ca strangem totul pe ploaie, ne onoram premiile foarte "consistente" tot pe ploaie si parasim tabara... tot pe ploaie.
Nae
Claudea, Tudor si Miha
Carmen
Andra si Claudea
Lacul Vidraru de pe vaporas
Baraj Vidraru
Giovanna si Geo
Dupa vreo suta si un pic de metri (sau poate doua sute - niciodata nu m-am priceput la aprecieri de genul asta) de la baraj, intram pe valea lui Stan, un canion foarte dragut cu saritori, scarite, busteni, cascade, prapastiute... eu eram in culmea fericirii, insa nu toata lumea impartasea bucuria mea. desi traseul nu punea mari probleme, pentru cei ce au teama de inaltime scari si treceri peste mici prapastii, ar fi mai bine sa aleaga un alt traseu. La iesirea din canion un ceai cald ne asteapta si cursa de 45 de minute pana in punctul final al traseului. Desi pornim cu mult avant, incepem sa o lasam mai moale cand in fata ni se arata un urcus aproape pieptis. Insa recuperam de indata ce l-am cucerit, caci urmeaza o coborare pe care o facem mai mult alergand. Cu toate acestea nu reusim sa scoatem sub 45 de minute, ci 46. E bine si asa, intrucat se pare ca cele doua puncte, de plecare si sosire nu au fost chiar bine sincronizate.
Giovanna
In tabara, ne tot invartim doar-doar om dormi putin dar nu-i chip... repetitii pentru cultural... eu nu ma arat prea fericita, pierdusem o noapte, intrasem in traseu, se terminase o saptamana de munca, asa ca fac eforturi sa rezist... Ca si cum cineva acolo sus m-ar iubi suntem cel de-al doilea club care intra in cultural, asa ca suferinta mea e scurtata. Culturalul este unul deosebit intrucat cantecele sunt diversificate si putin schimbate ca si stil, proba de umor chiar a reusit sa aduca zambete pe chipurile celor prezenti, iar poezia lui Alex nu este decat un nou atu pentru noi. Nu degeaba am luat noi locul 3... Culturalul continua insa fara mine si Nae, care ne retragem la somn. Peste noapte incepe o ploaie care nu vrea sa se opreasca nici macar a doua zi la plecare, asa ca strangem totul pe ploaie, ne onoram premiile foarte "consistente" tot pe ploaie si parasim tabara... tot pe ploaie. Vrem sa vedem Transfagarasanu', insa ceata si pe alocuri ploaia nu ne ofera prea multe privelisti... doar cascadele pe langa care trecem si cativa pereti de zapada printre care ne strecuram ne mai alina lipsa soarelui...
Transfagarasanu' in ceata...
Si uite asa a mai trecut un weekend... Pentru urmatorul nu ne-am programat nimic... Asta pentru ca in urmatorul weekend ne vom petrece...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu